O picătură de sudoare, apă de mare, soare şi sare
Cade greoi din frunţi ce-ascund tăcut, sub pale dungi frânturi de piele moartă şi necunoscut.
Ochi ruginii, bolnavi privesc un paradis pierdut în margini de univers
Am să clipesc, opreşte-mă din plâns, să nu-l strivesc
În pumn plin de vise narcotice, am încercat demult să mă feresc
Îmi spun pot, dar nu găsesc nici un rost, greşesc dacă trăiesc?
O viaţă de vicii...
gresesti daca existi,nu daca traiesti.
RăspundețiȘtergerea trai in pacat,reprezinta apogeul existentei noastre.
cele mai profunde trairi sunt cele degajate de muritorii de rand,ce doar isi permit sa viseze la ceva mai metafizic,transcendent
m-ai cam inchis de la prima propozitie.
RăspundețiȘtergerea trebuit sa recuperez,acum ca iti pot lasa din nou comentarii.
RăspundețiȘtergerecred ca intr'o zi voi da de tine,undeva pe la 6 dimineata ;))
sa ma suni atunci, sa disparem la o cafea :))
RăspundețiȘtergereevident.
RăspundețiȘtergerecel mai tare lucru mi se pare sa fii in stare sa traiesti asa cum simti si sa iti asumi pe deplin acest fapt...restul e minciuna...asa ca daca zice lumea ca e pacat, pacat sa fie...
RăspundețiȘtergerePacatul simbolizeaza teama de consecinte, de urmarile necunoscute ale actiunilor tale: o simpla existenta limitata a materiei. Aceste limitrofe sunt inutile pentru depasirea conditiei animalice, fie daca le respecti sau nu, pentru ca omul se va intoarce de unde a plecat. Viata e un simplu cerc, nu conteaza diametrul, ci conturul acestuia. Gaseste-te pe tine insuti. Gradul de placiditate este o caracteristica a firii umane, nu un criteriu.
RăspundețiȘtergerepacatul e insusi o consecinta a vietii. sau poate viata e insasi un pacat
RăspundețiȘtergere